Muzeul Etnografic

Muzeul de Etnografie Vatra Dornei - Parterul Primăriei Municipiului Vatra Dornei,

Mihai Eminescu, numărul 17.

Programul de vizitare: zilnic,de Marti - Duminica intre orele 11 - 16. Luni: Liber

Muzeul de Etnografie s-a înfiinţat în anul 1897 şi a fost deschis publicului în luna septembrie a acelui an, odată cu Palatul Comunal, (actuala Primărie a Municipiului Vatra Dornei). Muzeul ocupă una din încăperile de la parterul clădirii, acolo unde astăzi se află sala costumelor populare.
Prima denumire a acestui muzeu a fost “Muzeul Ţării Domelor”, iar între obiectele expuse figurau piese de port popular, monete antice descoperite în zonă. arme vechi, instrumente muzicale arhaice.

În timpul celor două războaie mondiale, clădirea Palatului Comunal a fost distrusă de bombardamente, iar obiectele muzeului s-au risipit ori s-au degradat. Foarte puţine dintre ele au fost recuperate şi se află astăzi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti: monete antice, arme şi fragmente de cămăşi de zale foarte vechi purtate mai ales de tătarii care au trecut prin aceste locuri în mai multe rânduri.

După Cel de-al II-lea Război Mondial clădirea Primăriei a fost renovată, iar muzeul a fost redeschis, tot la parterul acestei clădiri, la sfârşitul anului 1952, cu denumirea “Muzeul Vatra Dornei”. Acesta ocupa cinci încăperi şi deţinea atât obiecte care ilustrau tradiţiile populare, cât şi piese de vânătoare: capcane, obiecte din echipamentul vânătorilor, animale împăiate etc.
Către anul 1970, Muzeul Vatra Dornei a început să colecţioneze şi artă plastică: picturi şi sculpturi aparţinând unor artişti locali.

În anul 1972 a început separarea colecţiilor etnografice de cele care ilustrau vânătoarea şi ştiinţele naturii. Astfel, au luat fiinţă două muzee separate: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică, (mutat într-o altă clădire) şi Muzeul de Etnografie, care funcţionează şi acum la aceeaşi adresă: strada Mihai Eminescu numărul 17.
După 1989, clădirea Primăriei Vatra Dornei a fost declarată “monument de arhitectură", astfel încât Muzeul de Etnografie Vatra Dornei este găzduit de o clădire la fel de importantă pentru istoria Zonei Domelor ca şi obiectele păstrate de muzeu.

 

În prezent. Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ocupă jumătate din parterul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. (monument de arhitectură) pe strada Mihai Eminescu, numărul 17.
În muzeul dornean pot fi văzute atât obiecte provenind din Zona Dornelor, cât şi din alte vetre folclorice importante ale Bucovinei, cum ar fi: Câmpulung Moldovenesc. Rădăuţi. Solca, Stupca, Frătăuţi, Drăgoieşti, Marginea, Păltinoasa, Mănăstirea Humorului, Izvoarele Sucevei etc.
Muzeul expune 1800 de piese, iar în depozitele sale se mai află, în conservare, încă 320 de obiecte. Acestea din urmă, foarte valoroase, sunt prea fragile şi prea degradate pentru a fi expuse permanent. De aceea, ele pot fi văzute doar cu prilejul unor evenimente speciale, când muzeul organizează expoziţii temporare.

Piesele sunt repartizate în 12 colecţii şi sunt expuse în nouă săli, fiecare din ele ilustrând un alt aspect al culturii populare: arhitectură, ceramică, obiecte de uz casnic din lemn, textile, (ţesături şi cusături de interior), mobilier, vestimentaţie populară, obiecte ceremoniale de nuntă, măşti, ouă încondeiate, obiecte din metal şi os, piese ilustrând meşteşugul plutăritului şi reconstituirea unei vetre de stână tradiţională.

Pentru fiecare dintre aceste colecţii, se disting, prin valoarea documentară următoarele piese:
- arhitectura este reprezentată prin macheta casei tradiţionale de Coşna;
- ceramica are ca reprezentare determinantă vasele de Rădăuţi smălţuite cu alb, unice în Europa, produse în atelierul binecunoscutei familii Constantin Colibaba;
- obiectele de lemn sunt dominate de valoarea celor două scafe săpate cu dălţi rudimentare în rădăcini de pin;
- între textilele ţesute se disting păretarele din nuanţe ale lânii nevopsite;
- mobilierul este reprezentat foarte grăitor de lăzile de zestre;
- la obiectele de port popular se distinge, ca unic în muzeele din Bucovina, costumul vechi al femeilor huţule (din Izvoarele Sucevei);
- ceremonialul nunţii este ilustrat, printre altele, de o cămaşă si un tulpan de soacră;
- principalele măşti, cunoscute in zona noastră, sunt reprezentate şi în miniatură, ca păpuşi, alcătuind alaiurile de urători;
- colecţia de ouă încondeiate are 300 de piese, reprezentând toate zonele etnografice din Bucovina;
- din metal sunt confecţionate baltagele, (ca accesorii de port popular şi nu ca arme sau unelte), iar din os se confecţionau cornurile de puşcă;
- plutăritul şi păstoritul au rezervate două săli speciale, în care se află unelte vechi, machete, fotografii, instrumente muzicale, vatra stânii etc.
Un punct de atracţie deosebit este constituit de cele trei odăi ţărăneşti amenajate ca la începutul secolului XX, în care au fost reconstituite cuptorul şi vatra tradiţionale, precum şi atmosfera specifică acelor vremuri.
În Muzeul de Etnografie pot fi admirate câteva obiecte ce aparţin artei populare contemporane, de inspiraţie tradiţională. Dintre ele se distinge sculptura “Palma lui Dumnezeu” sau “Legenda Urieşilor”, lucrarea aparţinând domnului profesor Ion Cruceanu, personalitate a culturii din Zona Domelor, fost muzeograf al Muzeului de Etnografie.
Muzeul de Etnografie Vatra Dornei are în medie anuală, 1318 vizitatori annual, mai mult de jumătate fiind elevi şi studenţi.