Istoric

Municipiul Vatra Dornei

Vatra Dornei este un municipiu din judetul Suceava, in nord-estul României. Localitatea este situata in regiunea istorica Bucovina. Declarat municipiu în anul 2000, Vatra Dornei este cunoscut inca din secolul al XIX-lea ca statiune balneo-climaterica si statiune pentru practicarea sporturilor de iarna.


Cadrul Istoric

Toate datele expuse constituie materialul pastrat din generatie in generatie prin viu grai si foarte putin in cronici. O istorie a orasului Vatra Dornei bazata pe documente scrise nu exista si singurele informatii incomplete si ele, apartin lucrarii "Monografia Moldovei" tiparita in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus Zurkowski, sau in Topografia Bucovinei" de dr. Daniel Verenca. Mai exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tiparit in 1960 de Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer, si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr. Daniel Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea, adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de ani mai tirziu adica prin anul 1352, a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda confirmand, ca populatia acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti din Ardeal.

Cladirea Primariei in 1910

Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea Moldovei, amintind ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din tara de peste munti sau, cum sustine C.Giurescu, "o veche forma de organizare" -poate cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au pastrat o parte din drepturi si altceva nimic. Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta nu inseamna ca ea n-a existat, caci dupa acesta data existenta ei este foarte des amintita in documente, locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri cu bistritenii si apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele la care i-a supus stapanirea austriaca.
O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele "Dorna" sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o alta Dorna exista si in Turingia, si un Doern in Olanda. In limba daca se numea "Dzerna", iar la romani "Durnacum". Slavii au numit-o "Durna" , iar la romani a ajuns "Dorna".Slavii numeau -dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina prin rotacism si eliminarea literei "i", cuvantul Dor(i)na a devenind Dorna.

Dictionarul limbii romane editat de Academia R.P.R. in 1958, explica cuvantul "Dorna" prin vartej, valtoare, bulboana, deci tot o vale cu apa. Intre istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, in lucrarea sa "Descrierea Moldovei", pa care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea si Tigheci, sustinand ca existau tarani care se bucurau de o anumita libertate republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica romaneasca independenta pa la inceputul secolului al XII-lea.
In sprijinul parerii sale D.Cantemir lansand informatia ca taranii exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau din cind in cind pe domnul tarii, adoptand stapanirea polona.Informatia nu se confirma, su banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau.Daca locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de "stat in stat" sau "republica".

Cladirea Primariei 2012

 

Legenda Dornei

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.
Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

 

Stema localitatii in perioada interbelica

     

Stema Municipiului


​Primarii satului, targului si orasului Vatra Dornei de la 1650 pana in prezent, asa cum au fost aflati in cronicile timpului


PETRE-VATAMAN DIN DORNA

1650

FILIP IUGA-VORNICUL

1774-1783

GHERASIM PISTELE

1801-1821

CHIRILA BUZILA-PRIMAR

1822

IACOB POPESCU - VORNIC

1823-1842

GHEORGHE BURCA - PRIMAR

1842-1852

FILIP TACSA

1852-1865

ION UNGUREANU

1865-1866

ION BRAD

1866-1871

ANDREI IUGAN

1871-1872

IONITA COZAN

1872-1875

VASILE DEAC

1875-1902

SIMION IRINAR

1902-1907

ILIE ODOCHEAN

1907-1908

GHEORGHE DEAC-MAGICA

1908-1910

STEFAN FORFOTA

1910-1917

PREOT DR. IULIUS VEBER

1917-1918

PETRU FORFOTA

1918-1926

PAVEL IUGA

1926-1927

PETRU FORFOTA

1927-1928

MARCU NICULITA

1929

DR. GHEORGHE SPANU

1929-1931

PETRU ZOFOTA

1931

FARM. MENELAU SIBILA

1932

IGNATIE RUSOI

1932-1934

PETRU FORFOTA

1934-1937

VASILE GRIGOROVICI

1938

ALEXANDRU PEDIMONTE

1938

GENERAL DUMITRU RADULESCU

1938-1939

TEOFIL NICHITOVICI

1939

DUMITRU ILIUT

1939-1940

AVOCAT DUMITRU PAULESCU

1940-1941

ING. VLAD CLIMCHEVICI

1941-1943

DR. CONSTANTIN UNGUREANU

1944

NOTAR LEON MANESCU

1944

AVOCAT OCTAVIAN FEODORCIUC

1944-1945

AVOCAT EUGEN FORGACI

1945-1947

GHEORGHE PUSCAS

1947-1949

TRAIAN BUHARIUC

1949-1953

VASILE IACOB

1953

EUZEBIU BIZOM

1953-1954

GHEORGHE CURELIUC

1954-1956

CONSTANTIN TODEREAN

1956-1957

GHEORGHE CURELIUC

1957-1958

SABIN OANEA

1958-1959

VICTOR TODEREAN

1959-1961

STEFAN HURUDEI

1961-1963

DUMITRU MUSATESCU

1964-1968

STEFAN BLANARU

1968

GRIGORIE VOINESCU

1968-1970

TRAIAN ASMARANDEI

1970-1972

ION NEDELEA

1972-1973

DUMITRU HRECIUC

1973-1979

TARNICERIU IOAN

1980-1983

TARANU PETRU

1983-1986

CORNETCHI IOAN

1986-1989

GAVRILESCU NICOLAE

1989-1990

TURNETCHI OTTO

1990-1991

MACOVEI ALEXANDRU

1991-1992

TARANU PETRU

1992-1996

ION MORARU

1996-2000

CONSTANTIN HUTANU

2000-2008

ION MORARU

2008-2012

ILIE BONCHES

2012 -