Religia predominanta în rândurile a peste 80 la suta din populatia dornelor este cea crestina-ortodoxa. Primul lacas de închinaciune pomenit de cronicile timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremitatii estice a Muntelui Runc. Aceasta a fost ctitorita în anul 1678 de domnitorul Petru Ruset. O alta biserica ortodoxa de seama în istoria dornenilor a fost cea ctitorita de domnitorul I.Th. Calimah în anul 1749 lânga schitul din Chilia Dornei. Cronicile retin despre ea ca a fost si leaganul învatamântului dornean. În anul 1868 aceasta biserica a fost demolata si donata parohiei ortodoxe din Poiana Stampei, care la rândul ei a donat-o în anul 1884 credinciosilor ortodocsi din satul Moroseni, care au îngrijit-o si o îngrijesc si în ziua de astazi cu respect si credinta.

Dupa desavarsirea Marii Uniri din anul 1918, în timpul primariatului lui Petru Forfota, comunitatea ortodoxa a dornelor a hotarat sa înalte un lacas de cult onorabil, pe locul unde se afla biserica ctitorita de domnul Petru Ruset. În proiectul dornenilor creat de arhitectul autodidact Nicolae Maxim, viitoarea biserica trebuia sa concureze prin frumusete si dimensiuni, edificiile de cult ale diverselor confesiuni existente în Dorna acelor vremuri. Biserica ortodoxa construita pe platoul pintenului estic al dealului Runc de domnul Petru Ruset, a fost refacuta dupa primul razboi mondial si mutata în anul 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc. (Acest edificiu fusese construit la Vatra Dornei din porunca Mitropolitului Bucovinei Vladimir Repta, în anul 1913 pentru preotii din Mitropolia al carei pastor era si adaposteste în prezent sediul Sucursalei Miniere Bucovina).

Biserica Nasterea Maicii Domnului

Scopul mutarii vechii biserici a urmarit liberarea platoului de pe Runc, în vederea construirii - la sfatul aceluiasi înalt erarh, cu concursul primarului Petru Forfota si a tuturor dornenilor - a unei biserici demna de importanta urbanistica si turistica a orasului Vatra Dornei. Biserica de lemn relativ spatioasa, a dainuit lânga Casa Vladimir pâna în toamna anului 1954, când printr-o înscenare tipic comunista, a fost mistuita de un incendiu. Întreaga constructie s-a prefacut în cenusa dar, dupa stingerea ultimilor taciuni, rascolind prin resturile carbonizate, enoriasii au gasit intacta si neatinsa de foc o Icoana a Maicii Domnului, care a fost instalata în lacasul parasit al bisericii reformate, construita în 1913 si parasita de enoriasii sai în timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceasta biserica de la capatul vestic al strazii Mihai Eminescu a fost refacuta în anii 80-90 ai secolului 20 si a primit hramul Nasterii Fecioarei Maria si a fost sfintita drept lacas a al cultului ortodox. Icoana recunoscuta de clerici ortodocsi de renume ca fiind facatoare de minuni, se afla expusa în aceasta biserica si azi, constituind un important obiectiv de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi din Dorne si pentru turistii din tara.

Catedrala Sfanta Treime

“Noi cei ce am început să clădim, vom trece prin valurile timpului cu speranţe şi credinţa în Dumnezeu, iar odată cu speranţa, vom păstra şi gândul cel bun din Ziua Împlinirii”. Lucrările Catedralei Sfânta Treime au început pe 11 aprilie 1991 sub motto-ul de mai sus, după multe greutăţi şi piedici, întrucât forţele întunecate ale holocaustului roşu erau încă vii şi lucrau suversiv, punându-ne multe piedici şi reclamându-ne la colegii lor de întunecime…şi fără să mai aşteptăm de la aceştia autorizaţia am început lucrarea fiind convinşi că vom reuşi cu ajutorul Sf. Treimi. S-a început doar cu o sută de lei, donată de o văduvă pe numele Maria din Iaşi, venită la tratament. Banul văduvei s-a înmulţit, credinţa dornenilor s-a întărit, toţi cei iubitori de Dumnezeu, de ţară şi de Biserică au contribuit şi în cele din urmă, împreună am izbutit. Catedrala s-a construit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, primar fiind atunci D-l ing. Macovei Alexandru, iar viceprimar D-l ing. Nadolu Iulian, care au fost de partea noastră de la început şi până la sfârşit. Edificiul a fost proiectat de arhitectul Bratiloveanu Gheorghe şi de inginerul Gemeniuc Gheorghe. Lucrările au fost săvârşite sub păstorirea Preotului paroh dr. Mihai Valică, care avea atunci, când şi-a asumat această responsabilitate, 33 de ani. O cifră simbolică având în vedere, că această măreată Catedrală este închinată Sfintei Treimi. Inginerul Hopulele Gligor Aurel a condus lucrările. Tot el a executat personal partea de zidărie, cofraje şi structură, în proporţie de peste 85%, susţinut cu multă dăruire de maistru constructor, consilier bisericesc Arabu Mircea, precum şi de alţi consilieri, credincioşi şi credincioase, care sunt menţionaţi în cartea de onoare şi de ctitorie a Catedralei. Înscrie-i Doamne şi în Cartea Vieţii din ceruri! Demisolul Catedralei a fost sfinţit pe 13 septembrie 1998 iar pictura şi spaţiul liturgic de sus (din Catedrala) au fost sfinţite pe 22 septembrie 2002. 1.2. Date arhitecturale Edificiul are o lungime de 40 de metri lungime, 11 m lăţime la naos şi 16 m la abside şi 40,28 m înălţime. Are şapte turle simbolizând cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii, cu 13 cruci (12 în cinstea celor 12 Apostoli, iar una -de pe frontonul Catedralei, din marmură albă- în cinstea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Feceoarei Maria. Cele două turnuri de la intrare sunt orientate la 45 de grade, simbolizând braţele părinteşti ale Sf. Treimi, care aşteaptă şi primeşte cu braţele deschise pe toţi cei ce vin la Biserica. Demisolul general serveşte ca paraclis, închinat Cuvioasei Paraschiva, spaţii culturale, bibliotecă, sală de lectură şi librărie religioasă, expoziţie de icoane, precum şi utilităţi diaconal-filantropice, prăznicar şi alte utilităţi liturgice. Catedrala este compusă dintr-o succesiune de spaţii care respectă stilul tradiţional al Bisericilor româneşti: pridvor deschis, pronaos, naos şi altar, cărora li se adăogă încăperile adiacente pentru proscomidiar şi diaconicon. Naosul este încoronat cu o turlă sveltă, concepută pe arce moldoveneşti, specifice arhitecturii religioase din Moldova. S-a prevăzut deasemeni, ocniţe, firide, contraforţi, cornişe, socluri masive, înscrise toate în limbajul structural al goticului moldovenesc. Este contruită din cărămidă şi acoperită cu tablă de cupru. Are şi rol de adăpost antiaerian. A fost pictată de prof. Bogdan Mihai Mociulschi şi de pictorul Robert George Bulgariu. 1.3. Pictorii Catedralei Sf. Treime din Vatra Dornei a. Pictor Mihai Mociulschi • A pictat peste 10 biserici şi 2 catedrale (ex. Catedrala din Deva, Biserica "Popa Nan" din Bucureşti). • Restaurator de monumente istorice, cu activitate intensă cu precădere în Provence (Franţa). • Medaliat pentru lucrări Orange şi Mornas. • Autorul unei expoziţii de pictură şi de icoane la Versailles. • Participant la Expoziţia Internaţională RELIGIO 1997, Paris. • Membru al Comisiei de Pictură Bisericească a Patriharhiei Române. b. Pictor Robert George Bulgariu • A pictat împreună cu Prof. Mihai Mociulschi toată suprafaţa de pictură din Catedrală, ajutaţi şi de cei ce sunt menţionaţi în pisanie. • A repictat integral demisolul Catedralei, a pictat casa scării spre clopotniţă, împreună cu soţia sa Nicoleta Bulgariu. • A pictat Capela „Sf. Vasile cel Mare” de la spaţiile diaconal-filantropice de la Christiana (fosta Mineră) şi Capela Cv. Parascheva din cimitirul cu acelaşi nume. • A fost elevul Prof. Mihai Mociulschi. • Este un talentat pictor, care cu smerenie şi răbdare redă prin pictura sa, în culori tainice şi vii icoana Împărăţiei lui Dumnezeu în Bisericile pe care le pictează. A consemnat parohul Catedralei Sf. Treime, pr. prof. dr. Mihai VALICĂ .

Datorita expansiunii administratiei austro-ungare - la sfarsit de veac 19 - în teritoriile ocupate cu sila, a crescut mult si numarul colonistilor care au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova posibilitati ideale de a face negot si de a se remarca în dezvoltarea mugurilor noii societati capitaliste. Acest fenomen a stimulat construirea unor lacase de cult în stare sa satisfaca si exigentele religioase ale altor nou veniti, care aveau alte convingeri religioase decât cea traditionala ortodoxa. Intre acestea amintim biserica lipoveneasca de pe strada Negresti remarcata într-o gravura de epoca. În prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale între cârmuitorii a doua confesiuni crestine.

Biserica de pe Negresti

Templul evreiesc

Templele evreiesti de pe strada Luceafarul si cel de pe strada M.Eminescu au fost edificate - primul la sfârsitul de secol 19 iar al doilea în anul 1908, la sugestia administratiei imperiale de la Viena si a proprietarului bailor, deoarece numarul evreilor care veneau la tratament în Vatra Dornei crestea de la an la an. Potentialul de afaceri existent la Dorna i-a determinat pe multi evrei sa se stabileasca în aceasta localitate si asta a marit considerabil componenta comunitatii de rit mozaic.

Legat de raporturile între comunitatea bastinasa româna din Vatra Dornei si comunitatea mozaica, este ilustrativ un episod dramatic petrecut în anul 1894: crestinii ortodocsi din fostul Ocol al Câmpulungului au declansat o revolta împotriva negustorilor evrei de rachiuri sintetice, daunatoare sanatatii. În amintirea acestei miscari care s-a soldat cu parasirea bauturii alcoolului de o mare parte a populatiei, a fost ridicata la baza dealului Runc, lânga biserica Nasterea Maicii Domnului, într-o gradinita frumos amenajata, o cruce de piatra pe care s-a sapat inscriptia: "în amintirea prasirii beuturii alcoolului - 1894". Aceasta cruce - monument unic în lume - a fost distrusa de autoritatile comuniste în anul 1960.

Copyright © by Primaria Municipiului Vatra-Dornei Toate drepturile rezervate.

Publicat la: 2003-12-09 (4992 citiri)